Îi adorăm și noi (pe APIARIUM). Airis strigă în fiece dimineață: mama, leacul, tonicul, leacul! E cu bucurie tot ce vine de la ei. Iar la o conferinta, anul trecut, am strâns-o în brațe până la lacrimi pe Emese simțind uriașele daruri ce ni le oferă.
Iar polenul de anul trecut, ne-a zăpăcit… eu până la ei nu am gustat polen mai bun, mai viu, mai crud, mai plin de enzime…