Această carte este cumva o invitație la a nu merge la școală?
Nici vorbă. Cartea nu urmărește abolirea școlii. Titlul le poate părea multora de-a dreptul reactionar, dar nu vă împiedicați de el, citiți cartea!
Este mai degrabă o invitaţie dezinteresată de a privi educarea copilului dintr-o altă perspectivă, punându-l pe el în centrul tuturor lucrurilor, respectându-i predispoziţiile spontane pentru anumite activităţi şi ritmul natural de creştere. O mărturie despre geniul existent în fiecare copil căruia i se acordă încredere și care merită un parcurs de studiu care să țină cont de particularitățile individuale.
”Nu este vorba de o metodă, de o culegere de rețete, de un ghid anticonformist sau de o autobiografie. Ceea ce am trăit, ceea ce am învățat, felul în care am procedat, momentele când s-au întâmplat toate acestea sunt absolut personale. Ar fi în mod fundamental absurd să căutăm să le generalizăm și să le aplicăm altcuiva. Ar fi, de asemenea, eronat să se creadă că această carte povestește istoria unei persoane excepționale, a unui individ „supradotat”. Orice copil pus în situația care a fost mea ar trăi, în felul său, o evoluție la fel de bogată, la fel de multiplă și de singulară ca aceea pe care am avut-o eu”, mărturisește autorul.
”Copiii descoperă de unii singuri alergatul, prinsul, mersul de-a bușilea, vorbitul… Ce se întâmplă când unui copil îi e permis să rămână mai departe în această stare de entuziasm, vom descoperi în cartea lui André Stern…”
Prof. Dr. Gerald Hüther, cercetător neurolog
Pentru cine este această carte?
Părinți
Un îndemn la a prețui familia ca matcă a educației. O încurajare pentru a ne privi copiii prin ochii încrederii. Și o invitație de a face ceva pentru noi, părinții de astăzi și copiii de odinioară, care nu au avut norocul de a fi fost crescuți în respectul și venerația față de unicitatea și geniul oricărui copil.
Adolescenți
”O experiență originală și instructivă, care îți arată că dacă ai curaj să îți urmezi chemarea, îți poți face viața așa cum dorești pentru a fi fericit, chiar dacă majoritatea face sau crede altfel.” Pavel Georgescu, 14 ani
Dascăli
Să căutăm şi să găsim noi drumuri de creştere, în stare să recunoască, să ia în considerare şi să dezvolte particularităţile fiecărui elev. Și să creăm condiţiile pentru a suscita entuziasmul copiilor. Este o nouă formă de „ecologie a copilăriei şi educaţiei”.
”Această carte, care se citește nu doar cu ochii și cu mintea, ci în primul rând cu inima, ar trebui să fie lectură obligatorie pentru toți părinții, căci este cu mult mai mult decât o povestire autobiografică.
Este o carte manifest, o mărturie autentică rară și unică la nivel mondial. Nu este un manual sau un îndreptar pedagogic și nu este nicidecum un model pe care părinții l-ar putea urma comod, aplicând sfaturi de genul „în 3 pași spre copilăria perfectă”.
Metaforic, această carte este mâna de ajutor pe care André ne-o întinde nouă, tuturor cititorilor, și umărul puternic pecare ni-l oferă să ne sprijinim un scurt răgaz pentru a ne trage sufletul. Și reprezintă și pârghia cu ajutorul căreia putem dărâma zidurile și granițele artificiale ridicate de mii de ani, rupând astfel în cele din urmă cercul vicios de generații de oameni nefericiți care trăiesc în frică și durere și care cresc la rândul lor alte generații de nefericiți.”
Mimi Walter, profesor și consultant de vindecare holistică
PRIMEȘTI RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI CHEIE:
- Și dacă ai fi vrut să devii medic, avocat, inginer sau arhitect?
- Este o metodă destinată privilegiaților și celor bogați?
- Am suficiente cunoștințe pentru a-mi educa copilul?
- Deci, tu ești pentru abolirea școlii?
- Părinții tăi te-au lăsat să alegi?
- Te jucai toată ziua , nu învățai?
- Ai cunoscut și tu criza adolescenței, nu-i așa?
- Cum s-a petrecut trecerea la viața profesională?
- Cum te situezi față de media celor școlarizați?
- Părinții tăi au renunțat la carieră pentru a se ocupa de educația ta?
- Nu ți-a lipsit contactul cu ceilalți copii?
Răsfoiește puțin cartea (vezi imaginile de prezentare) și bucură-te de CADOU: accesul nelimitat la cele două părți ale webinarului ”Copiii devin așa cum îi privim”, traduse în limba română: ”De ce sunt copiii fascinați de ecrane” și ”Cum îi motivăm pe copii să învețe?”
Emese Bădina –
#ENTUZIASM.
Condiția în care mintea devine absorbantă. Doar astfel activăm mecanismele cerebrale care deschid porțile către învățare.
Acum vă întreb. De câte ori credeți că reușesc copiii să fie entuziaști la clasă?
Poate gramatica limbii române, trigonometria ori educația civică să trezească astfel de emoții în copii.
Dar în voi?
Cât din ceea ce ați memorat în anii de școală v-a folosit cu adevărat în viață? Ce ați luat cu voi din anii aceea?
Materia sau mai degrabă emoția? Cunoașterea ori relațiile?
Copiii sunt măsurați și aspru judecați după rezultatele pe care ei le au la română și mate. După capacitatea lor de memorare și redare a unor noțiuni abstracte ori pur teoretice. Fără vreo aplicabilitate în viața reală. Ei simt asta. De aici lipsa de interes.
André Stern ne spune că 80% din ceea ce am învățat la școală uităm până la vârsta adultă.
* mai multe despre acest subiect puteți afla în seara aceasta la ora 20:00 la webinarul GRATUIT „Cum îi motivăm pe copii să învețe?” a Cristela-Elena Georgescu, Împuterniciri
Unii dintre ei reușesc totuși să performeze. Nu vor să dezamăgească. Duc o cruce grea în spate. AȘTEPTĂRILE PĂRINȚILOR.
E un moment crucial. Se cere o alegere. Mă aleg pe mine? Ori iubirea promisă de către părinți? Calea de mijloc este doar un compromis care nu duce nicăieri.
Am fost și eu acolo. Drumul m-a purtat până la școala doctorală. Totul doar pentru a fi VĂZUTĂ, APRECIATĂ și IUBITĂ de către tatăl meu. Orice altceva mă făcea să fiu o PARIA în ochii lui.
Puțini sunt copiii REBELI. Cei care aleg să își păstreze libertatea indiferent de prețul pe care îl au de plătit pentru o „asemenea” faptă.
Și mai puțini sunt părinții care reușesc să vadă în copiii lor mai departe de note, diplome, trofee podiumuri și etichete.
Le lipsește #ÎNCREDEREA. În ei. În copii. În DIVIN.