În 2010, the Journal of Infectious Diseases, publică o meta-analiză care integrează și analizează rezultatele și concluziile a 194 de studii, care au fost publicate între anii 1995 si 2009, cu privire la prevalența infecției cu virusul HPV la nivel global, la aceste studii participând un total de 1 016 719 femei cu frotiu citologic normal.
Rezultatele publicate în jurnal estimează că prevalența la nivel global este 11,7 % (interval de confidenţă (IC) 95 %: 11,6-11,7 %), cele mai frecvente la scară mondială fiind tulpinile cu risc crescut oncogen: 16, 18, 31, 52 și 58.
http://jid.oxfordjournals.org/content/202/12/1789.full

Ce este HPV-ul?

Papilomavirusul uman (HPV)

– este un virus AND dublu catenar, descoperit în 1954;
– sunt peste 100 de tipuri de papilomavirus identificate până la ora actuală, fără ca lista să fie epuizată;
– sunt cunoscute 30-40 de tipuri cu afectare ano-genitală, dintre care aproximativ 15-20 de tipuri sunt oncogenice (pot provoca cancer), HPV 16 si 18 fiind cele mai implicate, iar restul sunt tipuri non-oncogenice, tipurile HPV 6 și 11 fiind cel mai frecvent asociate cu condiloamele genitale externe (tumori necanceroase).

Infecția cu HPV

Este, în principal, o boală cu transmitere sexuală (BTS), dar există și factori favorizanți care scad imunitatea organismului și predispun la această infecție: diabetul zaharat, sarcina, afecțiuni ale sângelui, tratament cu cortizon, lipsa igienei etc.
Infecţia cu HPV este cea mai întâlnită infecţie virală a aparatului reproducător şi provoacă o gamă largă de afecţiuni. La femei, o infecţie persistentă cu tipuri HPV oncogene specifice (cel mai adesea tipurile 16 şi 18) poate duce la leziuni precanceroase care, netratate, pot evolua către cancer de col uterin. Deși infecția cu HPV nu evoluează neapărat în cancer, frecvența cu care ea apare în rândul tinerelor, este alarmantă. Aceasta se află pe primul loc în topul celor mai frecvente boli cu transmitere sexuală. În 1997, American Journal of Medicine precizează că “aproximativ 74 % dintre americani au fost infectați, la un moment dat, în decursul vieții, cu virusul HPV. Doar 1 din 4 americani, dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15 și 49 de ani nu au avut HPV. Specialiștii estimează că la un moment dat, doar 1 % dintre cei activi sexual prezintă simptomatologie (ex. veruci) și că virusul poate supraviețui în organism luni, ani sau chiar o viață întreagă fără să ridice niciun fel de problemă”.
Centrul pentru Controlul Bolilor și Prevenție estimează că “aproximativ 20 de milioane de oameni sunt în prezent infectați cu virusul HPV… 50-75 % dintre toți cei activi sexual, deopotrivă femei și bărbați, vor contacta la un moment dat această infecție… și până la 5,5 milioane de americani vor contacta o nouă infecție cu HPV în fiecare an”.

În România:

– infecția apare mai frecvent la femei care au și alte boli cu transmitere sexuală: gonoree, candidoză, trichomoniază;
– frecvența bolii este de 6 % din totalul bolilor cu transmitere sexuală;
– în 2003, în România, au fost înregistrate 3 268 de noi cazuri de cancer de col uterin;
– din 79 de cazuri internate în Cluj, transmiterea sexuală a fost constatată la 42 % din cazuri.

Infecția cu HPV a organelor genitale nu provoacă de obicei simptome, iar în peste 90 % din cazuri se vindecă spontan, cu cât femeia este mai tânără, cu atât vindecarea naturală este mai frecventă, cu condiția să nu existe factorii favorizanți care cronicizează boala. Circa 80 % dintre oameni fac în timpul vieții cel puțin o infecție cu HPV, fără să o observe, deoarece în majoritatea cazurilor sistemul imun o face inofensivă.

Pentru ca infecția cu HPV a colului uterin să evolueze spre stadii cronice și mai ales agresive, canceroase, este nevoie de un “col uterin receptiv”, care a fost pregătit înainte de anumiți factori determinanți:

– prezența unor boli cu transmitere sexuală (BTS): gonoree, candidoză, trichomoniază;

– fumatul. Autorii germani au ajuns la concluzia că femeile care fumează fac mai frecvent cancer de col uterin, deoarece la ele se produc modificări în celulele întregului organism, inclusiv în celulele de la nivelul colului uterin care devin mai receptive la virusurile oncogene (herpesvirusuri, papilomavirusuri etc.), transmise pe cale sexuală. Tabagismul partenerului multiplică de 1,5 până la 12 ori riscul neoplasmului de col, prin efectul nicotinei din sperma fumătorilor asupra colului uterin. American Journal of Epidemiology emite, în 1982, o teorie despre impactul pe care îl are fumatul asupra colului “de vreme ce componentele, posibil cancerigene, din fumul de țigară sunt transportate prin circulația sanguină către organele genitale și contribuie la apariția cancerului”, în secreţiile cervicale ale fumătoarelor fiind depistate multe substanţe dăunătoare care provin de la ţigări și care afectează grav celulele colului uterin, prin modificarea ADN-ului. http://jama.jamanetwork.com/article.aspx?articleid=376693 De asemenea, fumul de țigară favorizează și eliminarea din organism a unor nutrienți care protejează împotriva cancerului, inclusiv Vitamina C, E și beta-carotenul.

– anumite obiceiuri sexuale. S-a identificat o frecvență relativ înaltă a infecției cu HPV la prostituate (39 %), față de femeile căsătorite (14 %). La prostituate, tipul prevalent este HPV-16 care are risc oncogenic înalt. La femeile căsătorite tipul prevalent este HPV-6 care se asociază cu risc scăzut de cancer cervical. Infecția este mai frecventă la femeile tinere, iar reducerea incidenței infecției cu HPV la femeile vârstnice se datorează probabil comportamentului sexual. Vârsta mică la primul contact sexual poate fi deasemenea un factor de risc, întrucât colul uterin nu este matur și infecția se realizează mai ușor.

– consumul de contraceptive. Conform Health Canada, din iulie 1995, aproape 70 de milioane de femei utilizează contraceptive orale, acestea devenind unele dintre cele mai utilizate medicamente din lume. Epiteliul sau celulele scuamose/columnare ale colului sunt influențate de modificările hormonale, iar utilizarea pe termen lung a contraceptivelor orale, care pot provoca modificări celulare, este asociată cu apariția cancerului de col uterin. Studiile arată că există o relație de strânsă legătură între aceste medicamente și displaziile cervicale, una din 5 persoane care le utilizează, depistează rezultate suspicioase ale testului pap după 3-4 ani. Contraceptivele diminuează nivelurile de nutrienți din organism ca Vitamina C, acidul folic, Vitamina B6, B12, riboflavină, zinc etc. American Journal of Clinical Nutrition publică un studiu dublu orb în care femeile cu displazie moderată au fost suplimentate cu acid folic, fiecare dintre ele utilizând contraceptive orale în ultimele 6 luni. Înainte de tratament, nivelurile sanguine ale acidului folic au fost notabil scăzute la pacientele care utilizau contraceptive orale față de cele care nu le foloseau. Studiul concluzionează că administrarea contraceptivelor orale poate să conducă la o o dereglare a metabolismului acidului folic, incriminată în apariția displaziilor cervicale. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/7064879

– dispozitivele intrauterine sunt un motiv de îngrijorare, deoarece pot produce inflamații ale colului și pot crește frecvența BTS de până la 4 ori.

– tampoanele interne și xenoestrogenii. Tampoanele, care conțin carcinogeni ca fibre de talc, înălbitori, azbest, precum și estrogeni sintetici, compuși industriali găsiți în materiale plastice, pesticide, ierbicide, carne provenită de la animale injectate cu hormoni, sunt în mod direct asociați cu dezvoltarea anormală a celulelor și cancerul organelor reproducătoare. O expunere cât mai scăzută la acești factori de risc poate fi o modaliatate bună de prevenție.

– sistemul imunitar joacă un rol foarte important în gestionarea infecțiilor virale și al dezvoltării normale a celulelor. Un sistem imunitar sensibilizat de medicamente, infecții, stres excesiv, traume, intervenții chirurgicale, este incapabil să prevină eventualele dezechilibre din organism. Prin urmare, indivizii care au, fie o alimentație precară, fie se confruntă cu infecții pe termen lung, urmează tratamente pe o perioadă îndelungată cu steroizi sau primesc tratamente imunosupresoare, sunt cei mai predispuși la a dezvolta leziuni canceroase. Conform “A Feminist Approach to PAP Tests”, unele medicamente ca digitalicele, antihistaminicele, tetraciclina, aspirina, cele pentru glanda tiroidă etc., influențează sistemul imunitar și pot conduce la rezultate ale testului pap anormale. Nu este de neglijat nici reacția organismului la stres. Pe plan fiziologic se constată scăderea rezistenţei organismului și reducerea capacităţii acestuia de a lupta cu boala (microbi, viruşi), atunci când organismul este supus la factori de stres o perioadă lungă de timp. The Malaysian Journal o Medical Science face legătura dintre stresul prelungit și progresia tumorilor canceroase, prin distrugerea celulelor sanguine natural-killer (NK), ce luptă împotriva unor boli, dar care în special previn metastazele și chiar le distrug pe cele mici. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3341916/

În concluzie, modificările de la nivelul colului uterin, produse în majoritatea cazurilor datorită unor vicii și a unui comportament iresponsabil, “pregătesc” colul uterin pentru apariția leziunilor sau a unui cancer.

Un semn de întrebare trebuie totuși ridicat… este HPV este factorul care declanșează cancerul de col uterin sau cancerul de col uterin favorizează infecția cu HPV?

Bibliografie selectivă:

1 Hirte M., op. cit., 322
2 Kind E., Kuhlmann M., “Zervikale intraepitheliale Neoplasien”, în M. Beckmann, F. Perl, Frauen-Heilkunde und Geburts-Hilfe, Basel, 2004
3 GEKID (Gesellschaft der epidemiologischen Krebsregister in Deutschland e.V.): Krebs, în Deutschland-Häufigkeit und Trends.5.Aufl. Saarbrücken 2006 http://www.ekr.med.unierlangen.de/GEKID/Doc/kid2006.pdf
4 Christa Todea-gross., Ilie Moldovan, op. cit., 329-333
5 Ciucă T., op. cit., 66
6 Dr. Genoveva T., Bolile homosexualilor- un documentar medical la zi, Editura Christiana, Bucuresti, 2005, 102-103
7 Traian Ciucă, op. cit., 59-66
8 Ibidem, 127
9 http://gineco.pulsmedia.ro/article—x-Ginecologie Cancerul_de_col_uterin_epidemiologie,_screening_%C5%Fi_tratament—5539.html
10 Ibidem
11 Ciucă T., op. cit., 66
12 Ackerman S. “HPV Myths and Misconceptions,” American Social Health Association, Naval Hospital Pensacola:Research Triangle Park, NC, 2001.
13 “Genital HPV Infection,” Center for Disease Control and Prevention: Division of Sexually Transmitted Diseases:Agency of Dept. of Health and Human Services, Atlanta, Georgia, May 2001. Online: www.cdc.gov/std/
14 “Cancer Facts: Human Papillomaviruses and Cancer,” Cancer Net: National Cancer Institute Accessable online: http://cancernet.nci.nih.gov/
15 Burk R. “Human Papillomavirus and the Risk of Cervical Cancer,” Hospital Practice Online Journal,McGraw-Hill Co. 1999. Poate fi accesat la: www.hosppract.com/index.htm
16 Cheah P.L., Looi L.M. “Biology and pathological associations of the human papillomaviruses: a review,” Malays JPathol, June 1998; 20 (1): 1-10
17 Anttila T., Saikku P., Pentti K. et al., “Serotypes of Chlamydia trachomatis and Risk for Development of CervicalSquamous Cell Carcinoma,” JAMA, January 3 2001; 285 (1) 47-51
18 The National Cancer Institute, “What You Need to Know About Cancer of the Cervix”, Publication No. 95-2047, September 1998 MSI NC1253
19 Clarke E.A. et al. “Smoking as a risk factor in cancer of the cervix: additional evidence from a case control study,”American Journal of Epidemiology, 1982;115 (1) 59-66.
20 Basu J., Mikhail M.S., Payraudeau P.H., Palan P.R., Romney S.L., “Smoking and the antioxidant ascorbic acid: plasma,leukocyte and cervicovaginal cell concentrations in normal healthy women,” Am J Obst and Gynecol. Dec 1990;163(6 Pt 1) 1948-52
21 National Cancer Institute, “What You Need to Know About Cancer of the Cervix,” Publication No. 95-2047,September 1998. MSI NC1253
22 Boston Women’s Health Book Collective. The New Our Bodies Ourselves 25th Edition, Simon & Schuster, New York, NY, p. 293-294, 583-586, 1984
23 “World Health Organization Collaborative Study of Neoplasia and Steroid Contraceptives: Invasive CervicalCancer and Combined Oral Contraceptives,” Br Med J, 1983; 290:961-3.
24 Seaman, Barbara, Seaman G. Women and the Crisis in Sex Hormones. Rawson, New York, NY, pg 13-15, 1977.
25 Krause M., Mahan L., Food, Nutrition, and Diet Therapy, 7th Ed. Philadelphia: W.B. Saunders, 1984
26 Butterworth C.E. Jr, Hatch K.D., Gore H., Mueller H., Krumdieck C.L., “Improvement in cervical dysplasia associatedwith folic acid therapy in users of oral contraceptives,” American Journal of Clinical Nutrition, 1982; 35:73-82
27 “World Health Organization Letter: Breast Cancer, Cervical Cancer and Depot Medroxyprogesterone Acetate,”The Lancet, 1984; 8413:1207-1208
28 Barnett, Robin, Fox R, et al. A Feminist Approach to Pap Tests. The Vancouver Women’s Health Collective.Press Gang, Vancouver, B.C. p. 28. 1986